Aventurile intime ale editurilor noastre

La Editura Trei a apărut un teribilism de carte: Belle de nuit, aventurile intime unei prostituate de lux bucureştene. Cu alte cuvinte, dacă tot a existat la alţii o Belle de jour care povestea despre futaiurile ei prin Londra, era musai să apară şi la noi o clonă, că doar tot ne place să ne mândrim cu cât de bune şi de aia şi de aia sunt româncele.

Vax. După fo' 40j de pagini îţi dai seama că e o făcătură mizeră. Autorul (am senzaţia că e scrisă de un tip, prea le ştie cu fotbalul şi cu muzica veche) povesteşte la persoana întâi cum o cuconetă cică educată, nesatisfăcută de nimeni şi de nimic, care abordează sastisitul stil "bărbaţii sunt porci dar mor după pula şi banii lor", se dă în bărci cu toată suflarea masculină a Bucureştiului, de la politicieni la artişti, de la no-name-uri la regizori, de la fotbalişti la foşti colegi de liceu.

Cartea n-are pic de profunzime, e doar un amalgam de sex-cu-cine-vrea-pasărea-mea. Păi, zău, dacă vreau, citesc zi de zi pe blogul Andei lucruri mai scabroase şi mai profunde, nu simt nevoia ca o editură ce s-a specializat în erotisme (dacă tot e să facem dunga-dunga în scris uite o carte mişto apărută la Trei: Fructul interzis, de Nedjma) să-mi arunce prafuri subţiri în ochi.

PS: Apropo de astfel de cărţi, mult mai cool a fost lectura uneia apărute acum câţiva ani la Editura Maşina de Scris. Se numeşte După-amiază cu o nimfomană, e scrisă de Eugen Şerbănescu şi e o confesiune erotică a unei avocate românce care debordează de sexualitate între New York şi Bucureşti. În fapt, aceleaşi lucruri ca în Belle de Nuit dar sub o formă mult mai stilată, mai plină de substanţă şi, mai ales, mai credibilă.